Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor include „obligații cu caracter obligatoriu” în cazul unui nou atac armat din partea Rusiei, au decis, marți, la Paris, liderii Uniunii Europene împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Nicușor Dan va face declarații după reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coaliției de Voință” de la Paris. Principalele declarații:
Președintele a explicat faptul că scopul acestei întruniri a fost acela ca statele participante să ofere garanții de siguranță Ucrainei după ce se vor termina negocierile de pace și că s-au făcut pași importanți.
În urma discuțiilor a fost elaborat un document cu garanțiile de securitate, responsabilitățile statelor semnatare. Președintele a dat asigurări că si Statele Unite fac parte din sistemul de garanții.
„S-a făcut un pas important. S-a adoptat un document public al tuturor statelor care participă la această coaliție. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, s-a definit un document militar care prevede în concret cum vor fi exercitate aceste garanții, care sunt responsabilitățile”, a declarat președintele.
În ceea ce privește rolul României, Nicușor Dan a explicat faptul că nu vom trimite trupe în Ucraina și că vom avea un rol în logistica și pregătirea militarilor ucraineni, pe teritoriul nostru sau în alte țări. În plus, pentru ca documentul semnat de reprezentanții statelor participante, șeful statului a dat asigurări că responsabilitățile asumate de țara noastră vor fi supuse votului din Parlament. Cu toate acestea, documentul care va ajunge la legislativ va cuprinde detalii „generice”, a explicat șeful statului, subliniind că este vorba despre operațiuni militare.
Întrebat de corespondentul Știrilor ProTV, Camelia Donțu, despre garanțiile de securitate care vor fi oferite Ucrainei, Nicușor Dan a mai adăugat că acestea includ patru piloni care vor fi coordonați de câte o „națiune-liber”. Președintele a explicat faptul că România alături de Turcia și Bulgaria face parte din eforturile de deminare, parte a „pilonului naval”.
„Înainte să vă răspund, pe procedură, ca să vă dau niște elemente. În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României au avut un mandat pe care și l-au luat, deci ceea ce știți că România și-a asumat cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina. Suport logistic, pregătire pentru militari ucraineni în România sau în alte țări, în colaborare cu armatele din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare. Și, pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente”, a explicat președintele.
Potrivit Reuters, aceste angajamente ar putea include:
– utilizarea capacităților militare;
– sprijinul informațional și logistic;
– inițiativa diplomatică;
– adoptarea de sancțiuni suplimentare.
– Se presupune, de asemenea, că membrii coaliției vor continua să ofere Ucrainei asistență militară și să furnizeze arme cu sprijinul SUA.
Este de remarcat faptul că țările coaliției vor participa, de asemenea, la „mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului”, care va fi condus de Statele Unite.
Principala problemă va fi coordonarea maximă a garanțiilor de securitate viitoare pe care Kievul ar trebui să le primească în cazul încetării războiului cu Rusia.
Mai mult, trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au sosit deja la Palatul Élysée pentru această reuniune, potrivit publicației ucrainen Unian.
Un total de 35 de țări și două organizații internaționale participă la reuniunea Coaliției celor dispuși să acționeze, care are loc la Paris pe 6 ianuarie.
Douăzeci și șapte de țări sunt reprezentate la nivel de lideri: Franța, Marea Britanie și Germania, toate trei prezidând reuniunea, precum și Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Suedia, Cehia, Polonia și Ucraina.
NATO este reprezentată de secretarul general Mark Rutte și de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa.
Austria, Turcia, Cipru și Irlanda sunt reprezentate la nivel ministerial.
Japonia, Australia și Noua Zeelandă sunt reprezentate la nivel de ambasadori.